Se spune că femeie nu te naști, ci devii. E posibil să fie și așa, însă eu știu sigur că doamnă nu te naști, ci devii. Așa m-a învățat bunica, pe măsură ce mi-a corectat greșelile de stil. A făcut toate aceste lucruri elegant, fără să-mi știrbească personalitatea, ba chiar amuzându-se copios de pasiunea mea pentru cine știe ce tricou rock. De la bunica am învățat că toată lumea face greșeli de stil, mai ales la tinerețe, dar și că nu există nimic ireparabil când vine vorba de modă.

Cum să iubești rozul

Când eram mică obișnuiam să port frecvent negru. Mi se părea elegant și simplu, potrivit cu personalitatea mea de Morticia Addams, perfect în orice situație. Mai în glumă, mai în serios, bunica mă punea să-i promit că voi purta roz la înmormântarea ei. Zicea că viața trebuie trăită în toate culorile, nu doar în alb și negru. Indiferent de eveniment. Obișnuia să spună și că e ok să porți o little black dress, ba chiar o rochie lungă, de seară, la un eveniment important. Însă dacă transformăm negrul în uniformă, nu facem decât să-i știrbim frumusețea.

Port și acum negru. Frecvent. Însă port și roz. Trăiesc viața în toate culorile, fără să transform una dintre ele în uniformă.

Frumusețea mâinilor

Am fost învățată să acord mare atenție manichiurii și frumuseții mâinilor, încă de mică. Ocazional, câte un curios din afara familiei întreba de ce atâta grijă. Tot bunica a dat răspunsul. Frumusețea trece, părul se scurtează, se vopsește și se schimbă. Evoluăm, îmbătrânim și ne schimbăm. Dar mâinile noastre vor oferi mereu hrană, alinare sau mustrare. Pentru că asta fac mâinile unei femei, mâinile unei doamne. Așa că ele trebuie îngrijite cu atenție. Când vine vorba de greșeli de stil, mâinile neîngrijite ocupă primul loc. Indiferent cât de ocupate suntem, trebuie să ne acordăm și nouă înșine atenție și respect.

Iar dacă vorbim despre frumusețe interioară, grija pentru frumusețea mâinilor mi se pare un exercițiu esențial. Pentru că e important să înțelegem că trebuie să ne iubim mai întâi pe noi înșine, înainte de a oferi ceva. 

Cât de înalte trebuie să fie tocurile?

Când eram tânără, purtam doar pantofi cu toc,” zicea bunica. Mai în vârstă, purta platforme sau chiar pantofi sport. Îmi aduc aminte că, fiind mireasă, mi s-a părut nimerit să contez pe rezistența mea. Am avut o singură pereche de sandale, foarte frumoase, cu tocuri de 15 cm. Tare mă chinuia mersul si nu mă mai puteam bucura de un dans. Salvarea a venit tot de la bunica. Pe la jumătatea evenimentului mi-a adus un cadou: o pereche de sandale cu platformă. “Alegi tocuri înalte. Dar doar atât de înalte încât să poți merge cu grație și fără efort.”

Acest sfat primit de la bunica s-a dovedit a fi util și în alte situații. Indiferent cât de mult îmi place o piesă vestimentară, niciodată nu o cumpăr dacă se dovedește a fi incomodă. La fel și când e vorba de accesorii.

Citește și: 3 ținute de vară…

Machiaj cu măsură, îngrijire cât cuprinde

Copil fiind, eram fascinată de ritualul mamei de îngrijire, dar și de cel al bunicii. Bunica investea în cremă hidratantă, își vopsea rădăcinile părului într-o culoare naturală, folosea ruj, mascara și pudră. Cu măsură. Mama folosea și un pic de fard de pleoape, dar și fard de obraz. Ambele foloseau apă de trandafiri pe post de apă tonică și ambele aveau un mic ritual de înfrumusețare relaxant, seara. Mama folosea măști de față, bunica acorda atenție părului. Când am descoperit produsele de makeup, am testat cât de mult se putea la vremea aia. Probabil că am dat câteva bătăi de cap doamnelor din familie, care se chinuiau să-mi explice că nu e rezonabil să alegi albastru când vine vorba de mascara.

Cu timpul, am învățat. Dacă dăm dovadă de exces, e mai bine ca acesta să fie la capitolul îngrijire. Când vine vorba de machiaj, less is more, dacă nu vrei să faci mari greșeli de stil.

Frumusețea începe din interior

N-am fost niciodată un copil talentat, însă îmi plăcea și să desenez, și să citesc. Iar dacă tata încerca să mă atragă la joacă, se lovea brusc de intervenția doamnelor din familie. Mama citea destul de mult și îmi înțelegea bine pasiunea, mama ei adora florile și avea o grădină superbă, iar celeilalte bunici îi plăcea mult să călătorească. O doamnă are nevoie de propriile ei pasiuni, dar și de spațiu și de timp pentru a le putea practica pe termen lung. Nu degeaba a scris Virginia Woolf un eseu care se numește “O cameră doar a ei“. Eu am avut acea cameră de mică.

Când vine vorba de greșeli de stil, e bine să ne amintim că frumusețea începe din interior. Și că avem nevoie să creștem frumusețe în propriul suflet, înainte de orice altceva.

Citește și: Cum să faci cocktailuri…

Fashion & Accessories

2 Replies to “5 greșeli de stil pe care mi le-a corectat bunica”

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *