În ajunul Concertului de Mărţişor SoNoro, am stat de vorbă cu directorul festivalului omonim, violistul Răzvan Popovici, despre bucuria primăverii şi a muzicii, aniversarea de 20 de ani a Festivalului SoNoRo şi drumul frumos, dar provocator de până acum. L-am întrebat pe Răzvan cum se mulează concertul pe simbolistica Mărţişorului, ce artişti vor fi prezenţi pe scenă anul acesta, dar şi ce va aduce nou Festivalul SoNoRo la ediţia sa aniversară. Răspunsurile ne-au inspirat să anticipăm un nou an în care muzica va aduce un plus de bucurie şi frumos în România.
Concertul de Mărțișor SoNoRo reprezintă o adevărată celebrare a primăverii prin muzică. Ce surprize ne pregătiți?
În primul rând, concertul de Mărțișor are deja o tradiție, anul acesta fiind programată ediția nr. 6. Ediția din acest an va avea loc la Ateneul Român, o clădire emblematică a Europei, aș zice, în care orice muzician este onorat să concerteze.
În al doilea rând, mă bucur să împart scena de concert cu colegii mei din Ansamblul Raro: violonistul Erik Schumann, violoncelistul Justus Grimm și pianista Diana Ketler, o formulă artistică despre care sunt convins că va încânta publicul.
Erik Schumann s-a născut în Köln, dintr-un tată român și o mamă japoneză. Erik este prim-violonist al Cvartetului Schumann și profesor de vioară la Universitatea de Muzică și Artele Spectacolului din Frankfurt am Main.
Justus Grimm este un violoncelist binecunoscut pe marile scene ale lumii și colegul meu la Conservatorul din Anvers.
Pianista Diana Ketler Diana și-a început cariera solo la o vârstă fragedă, debutând alături de Orchestra Simfonică Națională Letonă la doar 11 ani. Diana este membru fondator al Ansamblului Raro, cofondatoarea platformei culturale SoNoRo, dar și a Festivalului Chiemgauer Musikfrühling din Bavaria. De asemenea, este profesoară la Royal College of Music din Londra si la Haute École de Musique din Geneva. Diana a primit din partea statului leton Great Music Award, cea mai înaltă distincție letonă din domeniul muzical.
Se spune că Mărțișorul simbolizează renașterea și bucuria noului început. Cum se reflectă această simbolistică în selecția muzicală a concertului?
Programul concertului cuprinde și piese foarte cunoscute, precum Dansurile ungare nr. 2, 4, 5 și Cvartetul cu pian în La major, op. 26 de Johannes Brahms, Romanța pentru violoncel și pian de Richard Strauss și Beau Soir de Claude Debussy – un simbol încântător pentru o seară dedicată începutului de primăvară.
De asemenea, am selectat în program piese precum Cântec de dragoste pentru violă și pian op. 7, de Josef Suk, Mars din Dragostea celor trei portocale de Sergei Prokofiev și splendidul Csardas al lui August Nölck, deoarece renașterea naturii este asociată cu un modus vivendi care înseamnă, de fapt, un mod de a trăi mai energic, mai vibrant, în armonie cu noi înșine și cu ceilalți. Natura care se trezește după iarnă este întotdeauna un profesor de viață, dacă știm să îi deslușim mesajele și să ne inspirăm din ritmurile ei și din ciclicitatea anotimpurilor.
SoNoRo a fost mereu despre emoție, profunzime și conexiune prin muzică. Ce crezi că face acest festival unic în peisajul muzical din România?
După cum știi, Festivalul SonoRo împlinește 20 de ani de existență, iar în 2006, din perspectiva noastră, muzica de cameră nu era reprezentată în România la adevăratul său potențial. Mi-am dorit atunci, împreună cu Diana Ketler, cofondatoarea festivalului, să aducem muzica de cameră în atenția publicului din București, iar de-a lungul anilor am adăugat și alte orașe, și am dus festivalul peste granițele țării, prin intermediul proiectului SoNoRo on Tour.
Ceea ce poate că îl face unic în România este touch-ul personal pe care l-am adus Diana Ketler și cu mine, prin personalitățile noastre, prin programele artistice pe care le-am propus, prin formulele muzicale și prin selectarea unor spații de concert inedite. În plus, am avut dintotdeauna o atitudine deschisă față de public și am creat o legătură emoțională reală, care ne-a condus către acest moment aniversar – 20 de ani de festival, în 2025.
Am privit mereu înainte, nu ne-au descurajat diversele obstacole pe care le-am avut în atâția ani și, cel mai important, ne-am dorit mereu să devenim mai buni și să surprindem publicul cu noi concepte și cu intersecțiile dintre arte, căci am creat întotdeauna formule aproape alchimice – muzica împreună cu arhitectura, pictura, fotografia, dansul, filmul și literatura.
De-a lungul anilor, SoNoRo a avut concepte inspirate din literatură, artă și mitologie. Există un fir narativ sau o poveste anume în spatele ediţiei cu numărul 20?
Iată că ai anticipat ce am exprimat la finalul răspunsului anterior. Întotdeauna există un fir narativ în spatele unei ediții a festivalului, un fir prin care ne dorim, așa cum am mai spus, să oferim răspunsuri celor care au nevoie de ele, prin intermediul muzicii, dar și să problematizăm, să plecăm din sala de concert cu o idee sau o perspectivă nouă, care să ne inspire să evoluăm. În definitiv, acesta este rolul artei.
De exemplu, am avut o ediție dedicată curentului dadaist, intitulată chiar DaDa, o alta prin care am pus în valoare strălucirea pe care a adus-o vieții călătoria cu trenul Orient Express sau inspirația pe care o putem găsi mereu în opera scriitorului Jorge Luis Borges, în ediția intitulată Dreamtigers.
E intuitiv, așadar, că la ediția din acest an, numită Rapsodia română, vom onora 20 de ani de „music making” în România, vom celebra aspecte care definesc individualitatea locului și pe care le vom pune în legătură cu muzica și celelalte arte. Deci un fel de portret al României „à la SoNoRo”. Încă nu am dezvăluit programul festivalului, deoarece se află în lucru, dar îți pot spune în premieră că vom avea trimiteri la Bucovina și Delta Dunării, la Brâncuși, Nichita Stănescu și la inventivitate.
Invităm publicul să ne urmărească în continuare și să descopere ce vom pregăti în ediția nr. 20 a Festivalului SoNoRo, programată între 31 octombrie și 16 noiembrie, în București și Cluj-Napoca. Va fi, cu siguranță, o ediție de neuitat!
Publicul SoNoRo este mereu curios și deschis la noi experiențe muzicale. Ce repertoriu ați ales pentru această ediție și ce emoții vreţi să transmiteți prin el?
Cum precizam, programul pentru ediția 20 este în lucru și îl vom dezvălui la timpul potrivit. Emoțiile pe care ne dorim să le transmitem de fiecare dată sunt cele profund umane: iubire, nostalgie, toleranță, curaj și bucurie, printre multe altele. Fiind o cifră rotundă, va fi o ediție foarte importantă pentru noi, în care vom crea experiențe artistice unice, marca SoNoRo, în care emoțiile noastre vor fi la cote maxime. Ne dorim, desigur, să împărtășim aceste emoții cu publicul care ne apreciază de atâta timp, dar și cu un public nou, care își dorește să ne descopere.
Ca violist, ce înseamnă pentru tine să cânți într-un astfel de concert, marcat de sensibilitate? Dar ca director şi iniţiator al proiectului?
Revenind la concertul de Mărțișor, îi sunt la fel de devotat ca oricărui concert în care interpretez. Există o perioadă de studiu individual pentru lucrările din program, apoi ne vom reuni în formula artistică de concert și ne vom pregăti împreună astfel încât în seara de 1 Martie, muzica să vibreze cât mai profund și să ajungă în sufletele oamenilor.
Un element în plus, pe care l-ai precizat, este semnificația datei din calendar, marcată de sensibilitatea și delicatețea pe care le observăm în renașterea naturii, un prilej tocmai bun să oferim un buchet muzical doamnelor care vor veni la concertul nostru. În premieră, am pregătit împreună cu un artist mărțișoare cu chipuri de compozitori, care vor putea fi cumpărate în seara concertului.
Ai o tradiție personală legată de Mărțișor sau vreun obicei special pe care îl păstrezi primăvara ori în luna martie?
Îmi place, desigur, această efervescență care se creează în primele zile ale lunii martie și îi ofer întotdeauna soției mele un buchet de flori primăvăratic și un mărțișor care să o facă să zâmbească. Cu iz un pic… dadaist!
Dacă ar fi să oferi un „mărțișor muzical” simbolic publicului, ce lucrare ai alege?
Suita Holberg de Edward Grieg.
SoNoRo este un festival care reunește artiști din întreaga lume. Cum se simte această diversitate în fiecare ediție și ce impact are asupra muzicienilor și publicului?
Această diversitate este firească pentru noi, muzicienii, care concertăm pe scene din întreaga lume. Ne bucură formulele muzicale în care cântăm cu artiști pe care îi cunoaștem bine și care între timp ne-au devenit prieteni, dar ne provoacă și ne încântă muzicienii noi pe care îi descoperim la alte festivaluri sau concerte la care suntem invitați. Privind din perspectiva SoNoRo, ne place să fim curioși și deschiși să cunoaștem artiști noi și să îi includem în proiectele noastre. În același timp, este fascinant să invităm în festivaluri bursierii SoNoRo Interferențe de la începutul programului, care între timp au crescut nu doar ca vârstă, ci și din punctul de vedere al carierei, fiind angajați ai filarmonicilor din țară și din Europa, câștigând premii internaționale și colaborând cu alte festivaluri de prestigiu.
Din toate acestea, publicul are doar de câștigat din aceeași perspectivă dublă: regăsește la concertele SoNoRo artiști pe care deja îi apreciază, iar muzicienii noi pe care îi propunem contribuie la doza de imprevizibil care va fi revelat odată cu interpretările lor.
Privind spre viitor, ce urmează pentru SoNoRo și ce ne poți dezvălui despre următoarele proiecte?
Pentru că ne aflăm la începutul anului, întrebarea ta ne oferă prilejul să avem o privire de ansamblu asupra tuturor proiectelor SoNoRo din 2025. Am anunțat încă de la finalul anului trecut ediția cu nr. 19 a programului de burse SoNoRo Interferențe, în care selectăm tineri muzicieni cu vârsta cuprinsă între 14 și 30 de ani. Acești tineri beneficiază de workshopuri cu durata de o săptămână, iar acestea sunt programate la Casa Internațională a Artiștilor din Bușteni, la Portul Cultural Cetate și la Palazzo Ricci din Montepulciano (Italia).
Concertul de Mărțișor din București (după un Preludio anul trecut, în Buenos Aires) va lansa SoNoRo 20 Anniversary Tour, când am programat concerte în spații renumite din Ghent, Bruxelles, Antwerpen, München, Viena, Berlin, Budapesta, Madrid și Sevilla, iar turneul internațional se va încheia cu un concert în celebra Carnegie Hall din New York.
În urmă cu 13 ani s-a născut turneul SoNoRo Conac, prin intermediul căruia ne-am propus să atragem atenția asupra clădirilor de patrimoniu din România. Prima parte a turneului este programată între 3 și 8 martie și vom ajunge în Iași, Cluj-Napoca, Bistrița, Alba Iulia și Timișoara. Alte două părți vor avea loc până la finalul lunii iunie.
Anul acesta va avea loc ediția a II-a „Music by the Sea – The SoNoRo Cayman Islands Week”, ca parte a Cayman Arts Festival (CAF), între 1 și 5 aprilie.
Mergând pe firul timpului, în urmă cu 7 ani am creat SoNoRo Musikland, un festival dedicat moștenirii culturale a sașilor din Transilvania, care se desfășoară în Brașov, Sighișoara și în câteva sate din arealul Colinelor Transilvaniei (Criț, Meșendorf, Viscri ș.a.), dar căruia anul acesta îi adăugăm orașul Sibiu. Vă invităm să notați în agenda perioada 4-17 iulie și să vă faceți cadoul de a veni măcar 3-4 zile la concertele SoNoRo Musikland.
Concertul de Anul Nou este programat în 29 decembrie și va avea loc la Ateneul Român din București.
Pe parcursul anului, vom avea mai multe întâlniri muzicale pentru copii, în școlile din România, reunite în proiectul SonoRo Kids. De asemenea, vor urma concerte susținute de Orchestra SoNoRo Strings pe care am lansat-o la finalul anului trecut, în cadrul concertului de Anul Nou.
Mai multe informații despre proiectele SoNoRo:
Site: http://www.sonoro.org/
Facebook: https://www.facebook.com/festivalulSoNoRo
Instagram: https://www.instagram.com/sonorofestival/
Youtube: http://bit.ly/SoNoRo_Festival
Fotografii: Șerban Mestecăneanu
Citeşte şi: Ediţia…
Citeşte şi: Turneul…
