Crăciunul înseamnă mai mult decât sarmale, cozonaci, urări de mai bine și multe, multe cadouri. Sau ar trebui să însemne. An de an sărbătorim Crăciunul și ne aducem aminte ba de bradul împodobit cu drag în copilărie, ba de ce ne aducea sau nu Moșul. Însă există cel puțin 5 lucruri pe care nu le știai despre Crăciun care te pot ajuta și pe tine să sărbătorești cu tot sufletul data de 25 Decembrie.
De la solstițiul de iarnă la Crăciun
Știm cu toții că de Crăciun sărbătorim Nașterea Domnului, însă ce legătură are creștinismul cu solstițiul de iarnă? O predică din secolul al IV-lea a Sfântului Augustin ne explică de ce data de 25 Decembrie, adică solstițiul de iarnă în calendarul roman, a fost considerată o zi potrivită pentru a sărbători nașterea lui Hristos. „Așa se face că el s-a născut în ziua care este cea mai scurtă din an în viața noastră pământească și din care zilele următoare încep să crească una câte una în lungime. Prin urmare, el, care s-a a venit pe Pământ și ne-a ridicat, a ales cea mai scurtă zi din an, cea din care începe să crească lumina.”
Cozonacul este mult mai vechi decât ai crede
Unul dintre obiceiurile noastre ne îndeamnă să pregătim de Crăciun un aluat delicios, umplut cu diferite dulciuri. Pe românește, cozonac. Acest desert nu se găsește însă doar în România. Sub alt nume, cozonacul apare și în Bulgaria, și în Italia, și în multe alte țări. De fapt, istoria cozonacului începe chiar în Egiptul Antic, unde pâinea era îndulcită cu miere și umplută cu diferite semințe. Desertul a evoluat la greci, care au adăugat rețetei stafide și alune și, mai târziu, la romani. De la romani l-am moștenit și noi și alții și uite-așa am ajuns să-l preferăm la masa de Crăciun.
Citește și: De ce ar trebui să mergi în Egipt
Și împodobirea bradului este un obicei vechi
Solstițiul de iarnă era o sărbătoare importantă și la păgâni. Aceștia foloseau crenguțe verzi pentru a-și decora casele, dar și pentru a-și aminti că iarna nu înseamnă sfârșit, ci regenerare. Și că primăvara va veni curând. Această tradiție veche a supraviețuit după ce oamenii au adoptat creștinismul și, în secolul al XVI-lea, în Germania, creștinii au adaptat obiceiul și au început să aducă acasă pomi verzi, de Crăciun. Practica a devenit la modă și în Marea Britanie, la mijlocul secolului al XIX-lea, după ce Regina Victoria, Prințul german Albert și copiii lor au fost imortalizați în jurul bradului de Crăciun de la Castelul Windsor.
Moș Crăciun nu face reclamă la Coca-Cola
Se spune adesea că hainele lui Moș Crăciun, așa cum le cunoaștem cu toții, ar fi invenția unei campanii publicitare inteligente pentru Coca-Cola. Adevărul este însă altul, mai complex. Mult înainte de a fi inventată compania cu pricina, moșul era ilustrat în cărțile pentru copii purtând o haină roșie. Începând cu anii 1930, Coca-Cola a profitat de culoarea preferată a moșului pentru campaniile sale. Lucru care a dus la crearea imaginii Moșului, ca bătrânelul grăsun și hazliu pe care îl cunoaștem și îl iubim.
Cu drag despre istoria vâscului
De la grecii antici, de la druizi și până la mitologia norvegiană, vâscul a fost văzut drept o plantă cu importanță simbolică încă din cele mai vechi timpuri. El a fost asociat cu dragostea, fertilitatea și noile începuturi încă din Antichitate. Aceste tradiții au dus în cele din urmă la apariția obiceiului ca oamenii să se sărute sub vâsc în perioada Crăciunului. Tradiția a devenit din ce în ce mai populară în Marea Britanie în perioada victoriană, când bărbații încercau să fure câte un sărut de la doamna care zăbovea sub vâsc.
Citește și: 3 cadouri de Crăciun…
