De fiecare dată când vorbim despre tipare de frumusețe, vorbim despre ceva rău. Așa să fie? Parțial, da. Pentru că orice tipar este, de fapt, o cutie făcută în mintea noastră. Un șablon creat pentru a înțelege lucrurile mai ușor, mai repede, mai direct. Asta înseamnă că putem să pierdem din vedere detalii, că interiorul pufos și cremos poate fi ascuns de forme colțuroase. E preferabil să înțelegem frumusețea dincolo de tipare. Dar sunt tiparele de frumusețe într-adevăr demonice sau ar trebui să regândim și noul șablon modern? Acela care ne spune, de exemplu, că femeile merită să fie frumoase și fericite, no matter what?
Am primit un e-mail de la o cititoare care mă ruga să corectez exprimarea într-un articol. Articolul cu pricina spunea că femeile aspiră la frumusețe și la fericire. Cititoarea nu și nu: că femeile merită frumusețe și fericire. Iar asta m-a făcut să mă întreb dacă nu cumva noul tipar al lui „merit să fiu nu știu cum” nu este la fel de greșit ca tiparul „trebuie să fiu nu știu cum”.
Frumusețea este un criteriu estetic, fie că vorbim de interior sau de exterior. Nu ai cum să meriți să fii frumos, după cum nu ai cum să nu meriți. Înțeleg că în spatele ideii cititoarei mele se ascunde grija pentru anxietatea în creștere în rândul femeilor. Adică pentru problemele de sine care apar atunci când ele nu se conformează tiparelor de frumusețe. Însă fundamentul anxietății nu este unul logic, rațional, ci unul care ține de o problemă de afect, indusă (uneori, nu întotdeauna) social.
Ce merităm de fapt?
Drepturile, adică ce se merită, sunt criterii raționale, legale și care pun accent pe general, nu pe individual. Ele nu se referă la ce e special la un anumit individ, din contră. Merităm cu toții libertate religioasă și de exprimare, de exemplu. Merităm (discutabil…) să votăm. Însă nu avem cum să ne merităm frumusețea. Nici inteligența. Ne naștem cu ele și le cultivăm.
Înțeleg și ca „a aspira” poate părea contrar mesajului feminist de a sparge tipare de frumusețe și de a invita la acceptare. La o primă vedere, dacă ceva este deja, nu mai aspiri la acel ceva – nu? Dacă toate femeile sunt frumoase și ar trebui să se simtă frumoase, de ce ar mai aspira la frumusețe? Pentru că evoluția și devenirea sunt importante și pentru că e bine să aspirăm la mai mult, din toate punctele de vedere. Să devenim chiar (mai) frumoși și (mai) inteligenți. Lucrând cu noi înșine și evoluând. Visând să fim mai buni.
Dacă suntem deja perfecte, de ce ne-am mai chinui să facem… orice?
Despre responsabilități
Până să vorbim despre merite, ar trebui să înțelegem că avem și responsabilități. Inclusiv ca femei și mai ales dacă vrem să depășim aceste tipare de frumusețe. Fiind cu adevărat frumoase și inteligente, chiar putem face lumea un loc mai bun. La fel și femeile pe care le inspirăm la rândul nostru.
În plus, nimeni nu prea vede că lumea lui „merit” pune presiune taman pe victime, chiar dacă pare empowerment la prima vedere. Dacă toate femeile au meritul de a fi frumoase, deștepte și fericite, ce facem cu acele femei care tot suferă de anxietate? Care nu se văd suficient de frumoase sau de inteligente? Le blamăm sau le acceptăm așa cum sunt? Ce facem cu cele care au suferit accidentări, cu victimele cancerului, cu femeile desfigurate de violența domestică etc.? Le negăm experiențele? Și ce se întâmplă cu femeile care susțin că merită ceva în detrimentul altora?
O paralelă ușoară este basmul Albă-ca-Zăpada: maștera este personaj negativ și a sfârșit prin a fi 100% urâtă (chiar și fizic) pentru că… avea sentimentul că merită mai mult. Fără sa devină mai mult.
Am scăpat de unele tipare de frumusețe, însă am învățat să ne acceptăm cu adevărat așa cum suntem? Sau am transformat acceptarea în merit și meritul într-un noul pericol? Ce se va întâmpla cu femeile care nu cred în merite sau care se consideră private de ele? Unele vor suferi cumplit, iar altele vor deveni oribile „maștere”.
Nu pot să scriu despre merite când vine vorba de frumusețe, inteligență și fericire. Pot însă să îndemn la aspirații și la evoluție.
[…] Citește și: Tipare de frumusețe […]