„De ce Moldova se teme că ar putea fi următoarea ţintă pentru Putin,” acesta este titlul unui articol publicat recent de CNN. Jurnaliştii arată că tensiunile sunt în creştere în Republica Moldova, unde Rusia a fost acuzată recent că dat startul unei lovituri de stat care ar putea atrage ţara în războiul din Ucraina. Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a acuzat recent Rusia că foloseşte „sabotori” deghizați în civili pentru a declanşa tulburări într-o perioadă de instabilitate politică. Sandu a reluat, practic, avertismente anterioare făcute în acest sens de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Ce spun ruşii şi care este, de fapt, situaţia din Moldova?

Articolul nostru începe cu trei ştiri recent publicate de agenţiile de presă controlate de Kremlin, include opinii exprimate de ruşii de rând, dar şi informaţii prezentate de România şi de presa din Vest care infirmă naraţiunile din Rusia.

1. În Transnistria încep pregătirile militare, conform unui anunţ oficial

Acesta este titlul unui articol publicat recent de agenția rusească de presă RIA Novosti. Conform acestui material, forțele de „menținere a păcii” din regiune au anunțat organizarea unui antrenament militar convenţional în Transnistria, de la 1 martie. „Contingentul de menținere a păcii din Republica Moldovenească Nistreană (RMN) continuă să accepte cereri de participare la următoarea încorporare, care va dura trei luni, începând de la 1 martie”, arată Gazeta.ru, citând textul unui mesaj publicat pe site-ul Ministerului Apărării PMN.

Fotografie de jorono de la Pixabay

2. Moldova și Transnistria: cum a zguduit criza ucraineană Chișinăul

Acesta este titlul celui de-al doilea articol publicat de RIA Novosti şi referitor la evenimentele recente din Republica Moldova. „La Chișinău au avut loc proteste, care s-au transformat în ciocniri cu poliția. Moldovenii sunt nemulțumiți de activitatea guvernului lor și cer, printre altele, demisia președintelui Maia Sandu. În acelaşi timp, Kremlinul se arată îngrijorat de situația din Transnistria. Anterior, Ministerul Rus al Apărării a declarat că Kievul se pregătește să invadeze Republica Moldovenească Nistreană (RMN). Forțele Ucrainene de Apărare au confirmat concentrarea de trupe în apropierea graniței cu republica nerecunoscută oficial, în timp ce Zelensky a negat pregătirea atacului. Ce doreşte Kievul? Cine vrea să implice Tiraspolul și Chișinăul în conflictul militar și de ce? În ce se pot transforma toate aceste evenimente?” se întreabă, retoric, autorul articolului cu pricina.

3. Deputat în Parlamentul RMN: Unități militare românești sunt aduse până la granița cu Moldova

Deşi a fost infirmată oficial de România şi, paradoxal, anunţul autorităţilor noastre a apărut corect în presa din Rusia, ştirea falsă referitoare la deplasarea „trupelor armatei române la graniţa cu Republica Moldova” continuă să apară în presa din Rusia. Conform unui articol din RIA Novosti, „există o concentrare a forțelor de securitate românești în apropierea graniței cu Republica Moldova, a declarat la radio Sputnik deputatul Consiliului Suprem al RMN Dmitri Soin”. Oficialii Republicii Moldoveneşti Nistreane (RMN) susţin că aceste sisteme de securitate s-ar afla deja la granița cu Republica Moldova, în ciuda negării acestui fapt de către autorităţile de la București.

Merită menţionat faptul că articolul include, cel puţin parţial, dezminţirea informaţiilor publicată de Ministerul Român al Apărării (MApN), care arată că rapoartele privind desfăşurarea sistemelor de apărare antiaeriană la granița cu Moldova nu sunt adevărate. FAKE NEWS, susţine MApN pe Facebook, făcând referire la aceste informaţii înşelătoare şi arătând că „sisteme de apărare antiaeriană românești prezente în anul 2022 la repetițiile pentru Ceremonia militară de Ziua Națională a României sunt prezentate în mod fals ca îndreptându-se în prezent către granița cu Republica Moldova.”

Ce spun ruşii de rând despre situaţia din Ucraina şi Moldova

Deşi tot mai multe ştiri referitoare la situaţia din Moldova apar pe sursele oficiale din Rusia, ruşii de rând par mai interesaţi de războiul din Ucraina decât de ştirile recente referitoare la situaţia din Republica Moldova. Acestea din urmă sunt citite doar de o mică parte a publicului şi nu includ comentarii ale ruşilor. Cu toate astea, opinii cu privire la războiul din Ucraina sunt destule. Printre cele mai citite se numără şi următoarele:

Printre cele mai citite comentarii pe RIA Novosti

Mi se pare că ofensiva lor (n.r. a ucrainenilor) se va scufunda chiar înainte de a începe. Băieții noștri vor face totul pentru a preveni orice mișcare din partea Forțelor Armate ale Ucrainei.

cititor rus al RIA Novosti

Războaiele nu se câștigă prin apărare.

cititor rus al RIA Novosti

Dezminţirea publicată de MApN

„Semnalăm apariția în mediul online a unei știri false cu privire la o așa-zisă „relocare” recentă a unor sisteme de apărare antiaeriană din dotarea Armatei României către frontiera cu Republica Moldova,” susţine Ministerul Apărării Naţionale pe platforma proprie Inforadar.

Conform MApN, filmările utilizate pentru a crea postările pe acest subiect, în care apar, printre altele, sisteme Himars și Gepard din dotarea unor unități militare românești, au fost realizat la sfârșitul anului trecut, în centrul orașului Alba Iulia, cu ocazia antrenamentelor pentru ceremonia militară de Ziua Națională a României. Ulterior, postările înşelătoare care includ aceste filmări au fost diseminate pe diferite platforme de socializare. Scopul? Conform MApn, scopul este acela de a induce panică în rândul populaţiei.

MApN precizează şi că există o parte plină a paharului, anume faptul că mulți români au postat comentarii la aceste postări înşelătoare, menţionând că filmările sunt vechi şi indicând corect și locația reală a filmării. Practic, mulţi români şi-au dat seama chiar din postările false că filmările au fost realizate la Alba Iulia, nicidecum la graniţa cu Republica Moldova! Mai mult, au existat şi apeluri către utilizatori să nu (re)distribuie aceste informații false.

Verificarea informaţiilor şi etichetarea corectă a ştirilor false

Veridica, una dintre cele mai cunoscute publicaţii specializate în monitorizarea, analiza și demontarea campaniilor de fake news, dezinformare și manipulare, arată că „presa de propagandă rusă reia narațiunea falsă privind masarea armatei române la granița cu Republica Moldova după ce a fost demontată de presă și dezmințită oficial de România.”

Publicaţia reaminteşte publicului că această campanie de dezinformare a început cu publicarea unei știri false conform căreia România ar fi deplasat sisteme antiaeriene şi tehnică militară la graniţa cu Republica Moldova. Ştirea a apărut în Rusia, pe platforma de socializare Telegram și a fost ulterior diseminată pe mai multe platforme utilizate în scopuri de propagandă. Deşi informaţiile false au fost infirmate rapid de MApN, care a arătat că filmările publicate de canalele propagandistice rusești au fost create pentru a înregistra antrenamentele pentru sărbătorirea zilei de 1 Decembrie, ştirile false au continuat să apară.

Ce ar trebui să ştim despre FAKE NEWS

Ştirile false sau FAKE NEWS pot fi create în scopuri diferite, de diferiţi actori specializaţi în crearea de conţinut fals, dezinformare şi manipulare. Conform MApN, ştirile false referitoare la situaţia din Moldova au fost cel mai probabil create în scopul de a induce panică în rândul românilor, vecini şi „fraţi” ai cetăţenilor din Republica Moldova. Veridica avertizează că acest tip de propagandă tipică Rusiei poate apărea şi circula cu uşurinţă în spațiul public din România, mai ales dacă este preluată de agenţii şi de site-uri de ştiri româneşti.

„De multe ori însă aceasta este diseminată prin intermediul rețelelor de socializare sau prin diferite personaje controversate din spațiul public,” susţine publicaţia specializată în monitorizarea, analiza și demontarea campaniilor de fake news, dezinformare și manipulare.

Aşadar, să acordăm un plus de atenţie informaţiilor referitoare la situaţia din Moldova şi Ucraina, mai ales dacă ele apar pe social media!

News

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *