Markessa de la Egréthas este un parfum care nu-i uşor de iubit şi despre care nu-i deloc simplu să scrii. Oudul din compoziţie îl face animalic, în timp ce accentele gurmande l-ar putea transforma într-un parfum ce aminteşte de copilărie, de n-ar avea tuşe aromatice, orientale şi lemnoase. Complex şi fermecător, el este echivalentul unui adevărat tango olfactiv: un parfum care atrage şi respinge, un adevărat red flag magnetic. Eu îl iubesc cu patos pentru complexitatea şi ironia compoziţiei.
Cu aromă de biscuiţi cu scorţişoară, lapte şi napolitane cu cremă de alune, Markessa are o bază animalică de oud în contrast, parcă, cu acest debut gurmand. Tocmai de aceea este parfumul ideal pentru o femeie complexă.
Do I contradict myself?
Walt Whitman, Song of Myself
Very well then I contradict myself,
(I am large, I contain multitudes.)
Markessa de la Egréthas
Dată fiind pasiunea mea pentru poezie şi mitologie, nu e deloc surprinzător că-mi place Markessa. Este, până la urmă, genul de aromă pe care ar alege-o Circe, dacă ar fi să poarte un parfum. Pe jumătate aromă îmbietoare şi dulce, pe jumătate poţiune întunecată, Markessa este parfumul pe care l-ar purta cineva care vrea să atragă, să farmece, dar şi să subjuge. Iar dacă nimic din toate astea nu merge exact aşa cum şi-a dorit vrăjitoarea cu pricina, ea poate oricând să-şi transforme inamicii în… porci şi alte animale numai bune de lăsat libere printr-o pădure.
Dincolo de poţiuni şi vrăjitoare mitologice, Markessa este şi un parfum ideal pentru introspecţie, căci aminteşte fără îndoială de copilăria din anii ‘90 – 2000, dar şi de călătoria magică pe care o facem în interior ori de câte ori o evocăm. Întunecat şi ideal în călătorii interioare, acest parfum rămâne fermecător chiar şi atunci când devine amărui. Până la urmă, nu putem vedea lumina fără umbre şi nici nu putem înţelege ce e cu adevărat dulce fără a testa mai întâi amarul.
Miguel Matos, nasul din spatele acestei arome, evocă astfel copilăria prin ochii unui adult care a cunoscut pe deplin tristeţea, care a gustat din bunătăţile vrăjitoarelor şi le-a testat cuptoarele.
Note şi alte recenzii
Inspirat de o adevărată vrăjitoare, Markessa are un debut demn de Hänsel și Gretel: în vârf avem note de alune şi scorţişoară, iar la mijloc parfumul devine din ce în ce mai cremos, dar şi mai profund. Laptele, cafeaua şi cardamomul creează o senzaţie familiară de biscuite savurat alături de o cafea aromată, în care ai pus un pic de cardamom şi pe care ai pudrat-o din belşug cu scorţişoară. Încet-încet, biscuiţelul devine tot mai crocant şi se transformă, parcă, într-o napolitană de altădată: cu blat uscat, cu multă cremă de alune.
Apar însă notele din bază, care în loc să destrame vraja, o evocă: vanilie, mosc şi zahăr, pentru extra dulceaţă, dar şi tonka şi oud – cu accente întunecate, afumate şi intense. Oudul este intens şi aproape animalic, iar momentul în care apare transformă complet parfumul. El devine cu adevărat magic acum, un farmec întunecat care te invită mai aproape…
Aş fi vrut să citesc mai multe online despre Markessa, însă momentan misterul parfumului este accentuat de puţinele recenzii pe care le-a primit. Chiar şi aşa, eu am vorbit despre el şi pe TikTok, căci tare mi-aş dori să devină din ce în ce mai cunoscut.
Urmăreşte reelul despre Markessa AICI: https://vm.tiktok.com/ZNRptQQEP
Citeşte şi: Faeloria…
