Lupta pentru controlul minţii membrilor populaţiei nu este deloc nouă, din contră: propaganda a fost folosită din cele mai vechi timpuri pentru a manipula adevărul, pentru a da forţă şi legitimitate conducerii, ori chiar pentru a o schimba. În prezent, trebuie să discutăm pe larg atât despre manipulare şi fake news, cât şi despre trecerea de la mijloacele tradiţionale de schimbare a opiniei publice la manipularea practicată pe social media şi prin utilizarea inteligenţei artificiale. De aceea, am stat de vorbă cu Tudor Curtifan, jurnalist, analist și redactor-șef Defense România.
În cadrul podcastului Conversaţii Autentice, am vorbit despre fake news, manipulare, inteligență artificială și despre modul în care social media schimbă nu doar discuțiile între prieteni și cunoștințe, ci și rezultatele alegerilor și viitorul democrației.
Cât de mult contează diseminarea informaţiilor false în 2026?
Răspândirea știrilor false pe social media a schimbat deja modul în care dezbatem, dar a schimbat și modul în care luăm hotărâri. Tocmai de aceea, l-am invitat Tudor Curtifan, jurnalist, analist și redactor-șef Defense România, la un nou episod de Conversaţii Autentice, cu un scop simplu: să aflu cât de mult contează fake news în ziua de azi.
„Enorm de mult,” a spus Curtifan. „Știu, fake news-ul a existat de când e lumea și pământul. Chiar de când e lumea și pământul. De când e istoria, au existat minciuni și nu s-a mințit mai puțin în scris decât în viu grai, crede-mă, asta o zicea și Boia. Dar ceea ce s-a schimbat acum e internetul. Adică în anii ’90 puteai să spui… conspirații existau și în anii 90. De la americanii care, în anii 2000, care și-au distrus tunurile gemene sau mă știu eu ce. Au existat mereu chestii de genul ăsta. Au existat și pe televiziuni, dar acolo era un filtru care le mai disipa. Pe internet, ce-a adus internetul nou e că fiecare poate să spună ce vrea, e ascultat, are o tribună ca o agora greacă, adică spui și se aude. Dacă ești, cu cât spui ceva mai radical, cu atât atragi mai mult persoane,” a mai adăugat el.
Discuţia completă, aici:
De la Cambridge Analytica la inteligenţa artificială (AI)
„Cred că va fi și mai dificil odată cu inteligența artificială, care aduce un nou grad. Gândiți-vă doar la Cambridge Analytica, de exemplu, că vorbim și de zona politică. Cambridge Analytica a făcut ceva uluitor. Au reușit să influențeze alegerile, inclusiv în Statele Unite, printr-un chestionar pe care mii de oameni l-au completat pe Facebook despre fricile lor. Ei au avut acces la fiecare prieten din lista celor sute de mii de oameni. S-a ajuns la un nivel de zeci de milioane,” a explicat Curtifan.
El se referă la scandalul care a izbucnit în jurul acţiunilor companiei de consultanţă politică cu acelaşi nume. Pe scurt, în 2018 s-a descoperit că această companie, Cambridge Analytica, a colectat ilegal datele personale a peste 87 de milioane de utilizatori Facebook, fără acordul lor direct. Cum a făcut acest lucru şi cum a utilizat ulterior datele? Printr-o aplicație de tip test psihologic, compania a adunat date nu doar de la cei care au făcut acest text aparent inofensiv, ci și de la toți prietenii lor din rețeaua Facebook. Folosind informaţiile astfel dobândite, compania şi clienţii săi au creat ulterior profiluri psihologice detaliate și au trimis reclame politice manipulatoare, extrem de bine țintite, pentru a influența alegerile. Campania prezidențială a lui Donald Trump din 2016 și votul pentru Brexit au fost influenţate extrem de mult de acţiunile Cambridge Analytica.
„Gândiți-vă că asta s-a întâmplat în 2010. Deci acum zece ani! Și încă nu se vorbește destul despre asta,” semnalează Curtifan.
Lupta pentru controlul minţii: alte aspecte relevante
Alte aspecte importante pe care le-am discutat cu dl. Curtifan în cel mai recent episod al podcastului Conversaţii Autentice au fost următoarele:
- cât de mult ne influențează fake news și informațiile false, în general, deciziile de zi cu zi;
- de ce internetul a schimbat regulile jocului politic;
- cum pot algoritmii și AI să manipuleze opinia publică;
- de ce educația și gândirea critică devin adevăratele forme de apărare şi, poate, singurele care ne sunt disponibile în 2026;
- ce a însemnat anularea alegerilor din România și ce multe întrebări au rămas şi acum fără răspuns;
- de unde vine nostalgia pentru trecut și de ce prinde atât de bine discursul populist;
- care sunt diferenţele dintre patriotism şi naționalism, precum şi cele dintre istorie și mitologie;
- de ce teoriile despre daci, Atlantida și „grădina Maicii Domnului” continuă să fascineze.
„Lumea fuge după mistic. Lumea consumă misticism. E foarte ușor. Teoriile conspirației prind pentru că nu trebuie să fie demonstrate până la urmă. Adică e foarte ușor de folosit,” a rezumat Curtifan.
Citeşte şi: Petrol…
Citeşte şi: Parfumeria…
