Trăim într-o eră digitală, iar modul în care interacţionăm şi comunicăm este strâns legat de dispozitivele şi platformele moderne. Poate tocmai de aceea, emoţia a devenit o monedă de schimb extrem de valoroasă, iar reţelele de socializare au tot interesul să o folosească. Meta (Facebook, Instagram, Threads și WhatsApp), X (Twitter), TikTok şi altele sunt concepute pentru a ţine utilizatorii cât mai mult timp pe propriile platforme, aşa că recompensează atât reacțiile rapide, cât şi conținutul emoțional. Indiferent dacă vorbim despre frică, indignare, dezgust, compasiune sau entuziasm, emoţiile sunt importante pentru că ele creează interes şi implicare. De aceea, postările care declanșează răspunsuri emoţionale sunt adesea amplificate de algoritmii reţelelor de socializare. Asta înseamnă că sunt arătate mai multor utilizatori, distribuite mai frecvent și, în cele din urmă, ajung la un public mai larg.
Totul se întâmplă cu un motiv, iar faptul că postările care provoacă reacţii afective sunt preferate de algoritmii acestor platforme nu este deloc întâmplător. Emoțiile cresc engagement-ul, adică implicarea efectivă a utilizatorilor, iar engagement-ul menține oamenii pe platformă mai mult timp, adică aduce profit.
Uneori, emoţia „bate” logica
Am avut cu toţii momente în care frica, dragostea sau entuziasmul ne-au făcut să luăm decizii rapide şi, uneori, greşite. Este suficient să ne gândim la cumpărăturile pe care le facem la impuls pentru a înţelege cât de „păguboasă” poate fi o decizie emoţională. Ce se întâmplă, însă, atunci când o platformă de socializare alege să utilizeze aceste emoţii şi conţinutul creat special pentru a le provoca?
Pentru că da, rețelele de socializare sunt construite pentru a provoca reacții rapide, nu pentru reflecție profundă. Emoțiile – frica, furia, compasiunea, indignarea – funcţionează aici ca nişte scurtături mintale care ne determină să acționăm fără să analizăm în profunzime. Distribuim, comentăm, credem. Totul, pe repede înainte. Exact acest tip de comportament este exploatat însă în campaniile de manipulare şi dezinformare.
Exemple concrete de manipulare emoțională
Frica este una dintre cele mai puternice emoții. De aceea, mesajele precum „vaccinurile îți schimbă ADN-ul” sau „guvernul îți fură libertatea” sunt concepute să creeze frică, nu să informeze. Această emoţie poate fi utilizată aşadar pentru a paraliza rațiunea și pentru a manipula oamenii să aibă reacții impulsive.
Furia este adesea folosită pentru a diviza grupurile, inclusiv societăţile. Ştiri, videoclipuri şi informaţii scoase din context, imagini provocatoare sau titluri tip clickbait, toate sunt menite să creeze tabere opuse, conflicte şi să genereze ură și tensiune socială.
Compasiunea, deși mai subtilă, poate fi la fel de eficientă. Imagini cu copiii suferinzi sau bătrânii ţării, însoțite de explicații false, sunt deja utilizate pentru a atinge coarda sensibilă și a genera cât mai multe reacții emoționale. Dacă verificăm cu atenţie aceste imagini, însă, vom constata că multe dintre ele sunt false.
Algoritmii amplifică emoțiile (dar în ce scop?)
Platformele de socializare favorizează conținutul cu engagement ridicat, care le ajută să menţină utilizatorii mai mult timp conectaţi. Postările emoționale au tocmai acest efect: provoacă reacții, comentarii, distribuiri şi ajută la menţinerea altor utilizatori activi şi conectaţi la platformă. De aceea, o știre sau o postare falsă, dar emoționantă, ajunge mai ușor în feed-ul a milioane de oameni decât o informare corectă, dar neutră.
Ce efecte are acest tip de manipulare?
Polarizarea opiniei publice: Oamenii nu mai discută idei pe platformele de socializare, ci se atacă între ei. Grupurile de apartenenţă, opiniile şi ideile devin din ce în ce mai diferite, iar lumea pare să aibă doar două culori: alb şi negru.
Neîncredere în instituții: Expunerea repetată la emoţii negative subminează autoritatea experților, instituţiilor tradiţionale și a surselor credibile. De aceea, încrederea în presa tradiţională, în medici şi experţi din diferite industrii, dar şi în instituţiile guvernamentale este în continuă scădere.
Răspândirea rapidă a informaţiilor false: Crearea de conţinut cu impact emoţional duce adesea şi la distribuirea lui fără verificare. Spre deosebire de jurnalişti, care au regula de a verifica orice informaţie din trei surse, utilizatorii normali distribuie adesea informaţii fără să le verifice, la impuls.
Cât de gravă este situaţia?
Studiile confirmă datele prezentate mai sus. Unul dintre cele mai importante este cel realizat de cercetători de la MIT, publicat în Science în 2018. Acest studiu arată că informațiile false care provoacă emoții puternice se răspândesc de șase ori mai repede decât cele adevărate. Mesajele menite să inducă frică, revoltă sau surpriză au o rată de viralizare mult mai mare decât informațiile neutre sau echilibrate.
Pe lângă potenţialul de viralizare, emoția este exploatată intenționat în campaniile de dezinformare. Propagandiști, rețele de influență sau actori statali folosesc emoţiile pentru a destabiliza societăți, a semăna confuzie și a diviza cetăţenii. Frica este utilizată pentru a crea panică, furia – pentru a stimula ura față de „ceilalți”, iar compasiunea – pentru a manipula opinia publică în favoarea unor narațiuni false.
Ce putem face ca emoţia să nu devină combustibil
Primul pas este să ne detaşăm şi să ne punem întrebarea „Ce simt când citesc asta?” Dacă răspunsul este o emoție puternică, e un semnal de alarmă.
Al doilea pas este să verificăm sursa, dar şi informaţiile prezentate: dacă postarea pe care tocmai am citit-o nu are o sursă clară sau provine de la o pagină obscură, probabil nu este de încredere.
Nu distribuim impulsiv: este mai bine să nu reacţionăm imediat la informaţii noi. Chiar dacă frica, furia şi compasiunea ne induc ideea că trebuie să facem ceva imediat, este bine să ne reamintim că orice acţiune trebuie să fie şi gândită, nu doar simţită.
În concluzie, emoția este o unealtă importantă în dezinformare, manipulare şi propagandă. Nu doar că influențează ce vedem online, ci și cum gândim, cum reacționăm și ce decizii luăm, în special dacă consumăm conținut într-un mod superficial sau grăbit.
Citeşte şi: De ce…
Citeşte şi: Ce poţi…
