Curios și amuzant, Feynman se dovedește a fi un excelent povestitor. Anecdotele sale sunt scurte, pline de pasiune când vine vorba de fizică și de curiozitate – când vine vorba de natură, chiar de natura umană. Absurd arogant și absurd neîncrezător în sine, Feynman se dovedește uneori gafeur, alteori delicat, dar întotdeauna curios și rezonabil. Scriu „rezonabil” și mă gândesc la ceea ce anglo-saxonii exprimă prin „common sense”, o calitate rară și prețioasă, chiar dacă aparent banală.
„Vă țineți de glume, domnule Feynman! – Aventurile unui personaj ciudat”, ed. Humanitas, este o lectură plăcută, pe alocuri savuroasă. În ciuda urii declarate față de filosofii de toate felurile, autorul reușește câteva construcții interesante referitoare la libertate, responsabilitate și etică. Privită ca elogiu adresat curiozității și bunului-simț, lectura este adesea amuzantă de-a dreptul:
„Era vorba acolo despre tot felul de mușchi, dar eu n-aveam nici cea mai vagă idee care era legătura lor cu nervii sau cu pisica. Așa că m-am dus la bibliotecara facultății de biologie și am rugat-o să-mi găsească o hartă a pisicii. <<O hartă a pisicii, domnule?>>, a întrebat ea stupefiată. <<Vreți să spuneți un atlas de anatomie zoologică!>>. De atunci, s-a răspândit zvonul că există la biologie un student tâmpit care caută o hartă a pisicii.”
Mai multe despre Richard Feynman și cartea sa, mai jos:
