Rar ajung la teatru gândindu-mă la triada existenţă-dragoste-moarte, ori la eterna întrebare „ce căutăm noi aici, pe Pământ.” Adesea, motivele pentru care ajung să iubesc un spectacol sau altul au legătură mai degrabă cu posibilitatea de a distra publicul, ori de a-l atrage în imaginar. Rar, foarte rar, am onoarea de a participa la un spectacol în care imaginarul face casă bună cu realul, dar şi cu cele mai importante întrebări despre existenţă, dragoste şi moarte. Unul dintre aceste spectacole este Oraşul nostru, care se joacă acum pe scena Teatrului EXCELSIOR.
Despre ce e vorba în Oraşul nostru
După cum scrie sec Wikipedia, “Our Town” sau Oraşul nostru este o piesă în trei acte scrisă de dramaturgul american Thornton Wilder în 1938. În ciuda faptului că a trecut aproape un secol de atunci, m-a impresionat faptul că piesa este atemporală, dacă nu chiar actuală – mai ales având în vedere trimiterile la războaie şi conflicte. Descrisă de Edward Albee drept „cea mai bună piesă americană scrisă vreodată,” aceasta prezintă orașul american fictiv Grover’s Corners între anii 1901 și 1913, punând accent pe viețile cotidiene duse de locuitorii de aici.
Piesa este structurată în trei acte, dintre care primul se concentrează pe prezentarea oraşului, a cetăţenilor săi, dar şi a modului în care îşi duc ei viaţa de zi cu zi. Cel de-al doilea act pune accent pe dragoste şi căsătorie, ilustrând momentele de entuziasm, apreciere şi erotism, dar şi momentele de frică care apar, inevitabil, în viaţa oricărui cuplu. Cel de-al treilea act spune povestea vieţii şi a morţii, aşa cum este ea trăită de cei vii, dar mai ales de cei morţi. Acesta din urmă este şi deosebit de emoţionant, fără a deveni însă excesiv sau arid prin orientarea filosofică.
Despre spectacol şi actori
Recunosc că mi-a plăcut enorm textul piesei şi că acesta este, fără îndoială, cel mai mare atu al spectacolului Oraşul nostru de la Teatrul EXCELSIOR. Cu toate acestea, ştim cu toţii că e nevoie doar de o interpretare medie pentru a strica un text bun. Mă bucur să spun că nu a fost cazul aici, că regia, actorii, muzica şi costumele au fost aproape perfecte, dacă nu chiar perfecte. Dacă am trăit primul act cu sentimente de curiozitate vagă, la cel de-al doilea eram deja îndrăgostită de personaje, iar la ultimul sentimentele mele deveniseră şi mai profunde.
Mi-au plăcut interpretările diferite ale regizorilor tehnici, practic naratori ai poveştii. Iulia Samson, Bogdan Nechifor şi Dan Pughineanu au reuşit să fie naratori diferiţi, cu puncte de vedere diferite şi foarte interesante. Mi-au plăcut şi Mihaela Trofimov şi Doru Bem în rolurile Doamnei şi Domnului Gibbs, Mihai Mitrea în rolul Domnului Webb şi Mircea Alexandru Băluță în rolul lui George Gibbs. Am rămas impresionată, însă de reuşitele celor două actriţe care mi-au devenit tare dragi în acest spectacol: Oana Predescu în rolul Doamnei Webb şi Dana Marineci în rolul lui Emily Webb.
Scena din ultimul act, jucată perfect de cele două actriţe, m-a emoţionat până aproape de lacrimi şi n-am fost deloc surprinsă să văd că alte persoane din public erau încă şi mai emoţionante. Aşadar, dacă vă întrebaţi şi voi cât de bine înţeleg cei vii valoarea vieţii şi nu vă temeţi de un pic de emoţie şi muzică, recomand din suflet spectacolul Oraşul nostru de la Teatrul EXCELSIOR.
Citeşte şi: Ce spectacole…
Citeşte şi: Spectacolul…
