Trăim în lumea lui „mai mult”, o lume condusă de productivitate, competiție și cu presiuni constante, aşa că nu e de mirare că mulți oameni ajung să confunde epuizarea cu succesul. Este important să muncim şi poate fi satisfăcător să dăm 100% din energia noastră ocazional, pentru a îmbunătăţi un nou proiect, un nou plan sau pentru a pune bazele unei noi cariere. Dar, dacă munca devine o cursă nesfârșită spre succes, iar odihna este percepută drept privilegiu, atunci nu este de mirare că sindromul burnout devine şi el realitate pentru mulţi dintre noi. Odihna reprezintă o necesitate – iată un adevăr pe care nu ni-l spunem prea des.
Burnout-ul, sau sindromul epuizării profesionale, este o afecțiune care apare în urma unei acumulări de stres de-a lungul unei perioade mai lungi, până când persoana în cauză ajunge la o stare de epuizare emoțională și fizică permanentă. Persoanele afectate se plâng adesea de lipsă de energie, se simt slăbite, descurajate şi chiar deprimate şi au o atitudine negativă față de muncă. Acestea îşi pierd şi motivația, și eficiența. În plus, burnout-ul le afectează şi viața personală, relațiile interumane în general, dar și sănătatea. Organizația Mondială a Sănătății a recunoscut oficial burnout-ul ca o boală a vremurilor moderne, reflectând impactul profund pe care îl are asupra oamenilor din întreaga lume.
Promovăm oare o cultură a epuizării?
În ciuda efectelor negative ale burnout-ului şi a faptului că este un fenomen cunoscut, odihna este în continuare tratată ca un moft sau lux, nu ca o necesitate. Trăim aşadar într-o perioadă în care a fi ocupat a devenit un adevărat simbol al valorii personale, iar odihna este asociată cu lenea sau ineficiența. Se promovează ideea că doar cei slabi „au nevoie” de odihnă, în timp ce oamenii de succes muncesc neobosit, fără pauze.
Această mentalitate s-a dovedit a fi profund toxică, dar este dăunătoare nu doar imediat, ci şi pe termen lung. Lipsa odihnei afectează capacitatea de concentrare, creativitatea, inteligența cognitivă şi emoțională și sănătatea. Lipsa somnului, a timpului liber și a echilibrului pot duce inclusiv la apariţia unor boli cronice, dar şi a tulburărilor mintale. În plus, lipsa odihnei înseamnă şi o calitate scăzută a vieții. În realitate, odihna nu este un obstacol în calea performanței, ci fundamentul acesteia.
Odihna, o adevărată responsabilitate
A învăța să te odihnești nu înseamnă a renunța la responsabilităţi, ci a avea grijă de propria ta persoană. Odihna este, de fapt, un act de responsabilitate personală. Ea înseamnă să recunoști limitele propriului corp și ale propriei minți și să le respecți. Înseamnă să-ți acorzi timp pentru refacere, pentru a putea funcționa optim, atât pe plan profesional, cât și personal.
Mai mult decât atât, odihna este esențială pentru luarea deciziilor bune, pentru menținerea relațiilor sănătoase, atât pe plan profesional, cât şi personal, și pentru prevenirea conflictelor. O minte odihnită este mai clară, mai empatică și mai echilibrată. În schimb, epuizarea reduce toleranța, crește iritabilitatea și poate duce la apariţia unor comportamente antisociale.
Câte tipuri de odihnă există?
Este important să înțelegem cu toţii că odihna nu înseamnă doar somn. Există mai multe forme de odihnă de care avem nevoie pentru a funcționa echilibrat:
- Odihna fizică, adică somn liniştit şi suficient, dar şi pauze regulate;
- Odihna mintală, adică detașarea de sarcini cognitive intense, pauze de la tehnologie și multitasking;
- Odihna emoțională, care începe cu exprimarea sinceră a sentimentelor, dar şi cu renunţarea la tot ce înseamnă stres emoțional;
- Odihna socială, căci trebuie să ne petrecem timpul cu oameni care ne oferă susținere și energie pozitivă;
- Odihna spirituală, adică acele momente în care ne reconectăm la valorile noastre personale, prin meditație, rugăciune sau activități care ne oferă sens.
Neglijarea oricărui tip de odihnă duce, în timp, la dezechilibru și la epuizare. De aceea, este esențial să ne construim un stil de viaţă care să includă în mod conștient momente de pauză, refacere și reconectare cu sinele nostru profund.
Cum să beneficiem de mai mult timp pentru noi înşine
Pentru a combate cultura burnout-ului şi a ne bucura de mai multe pauze utile, trebuie mai întâi să ne schimbăm mentalităţile şi obiceiurile nocive. Iată câteva direcții în acest sena:
Să ne educă în ceea ce priveşte sănătatea mintală. Descoperirea şi diseminarea informațiilor despre burnout și despre importanța odihnei este importantă.
Exemplele personale sunt utile, aşa că ar trebui să apreciem liderii și managerii care ne încurajează prin propriul comportament să menţinem echilibrul între viața profesională și cea personală.
Este nevoie de reglementări clare! Oamenii politici au început deja să protejeze timpul liber al angajaților și fac eforturi să prevină suprasolicitarea – ar trebui să fim mai atenţi la aceste noi legi.
Normalizarea pauzelor este importantă şi ar trebui să acceptăm faptul că pauzele sunt o parte esențială a muncii eficiente.
Odihna nu este un lux, ci un drept fundamental și o necesitate biologică, psihologică și socială. Trăim vremuri în care este important să redescoperim valoarea liniștii, a pauzelor și a reconectării cu noi înșine. Doar prin echilibru putem construi o viață sănătoasă și împlinită atât pe plan profesional, cât şi personal. Să ne oprim, să facem pauze şi să căutăm linişte din când în când nu înseamnă să pierdem timpul degeaba, ci să beneficiem de un plus de claritate, forță și energie pe termen lung.
Citeşte şi: Dublă…
Citeşte şi: 3 cărţi…
