Nostalgia poate părea inofensivă, romantică sau chiar benefică. Un cântec de altădată, o poză din copilărie, o amintire despre „vremurile mai bune”. Însă pe rețelele sociale, acest sentiment este frecvent folosit ca instrument subtil de manipulare. În primul rând, pentru că nostalgia atrage atenția, ceea ce o face utilă în răspândirea de mesaje politice, ideologice sau dezinformări camuflate în emoție.
Ce este nostalgia ca instrument de manipulare?
Poţi recunoaşte uşor nostalgia ca instrument de manipulare atunci când se face apel la un trecut idealizat, real, parţial real sau chiar fictiv, pentru a submina prezentul și a polariza opinia publică. Acest tip de conținut utilizează amintiri colective, simboluri culturale sau mituri despre „cum era mai bine înainte” pentru a crea o opoziție față de schimbare, progres sau diversitate.
Practic, vorbim despre celebrarea trecutului în detrimentul prezentului.
Cum arată în practică?
Pe social media circulă deja mii, dacă nu zeci de mii de postări cu iz nostalgic. Dacă unele dintre ele sunt inofensive, altele au apărut pe conturi care îndeamnă la însuşirea anumitor opinii, mai ales pe plan politic şi economic. Descriu, pe scurt, trei dintre cele care apar tot mai frecvent:
- „Pe vremea noastră era mai bine” – un mesaj frecvent folosit pentru a respinge evoluția socială, tehnologică sau culturală. Se ignoră problemele trecutului și se proiectează asupra lui o imagine idealizată, pornind de la „mâncarea mai sănătoasă”, „aerul mai curat” sau rolul cheie al agriculturii locale.
- Simboluri istorice reactivate – steaguri, eroi naționali sau momente-cheie din Istoria României sunt adesea reactivate cu noi semnificaţii ideologice pentru a susține o agendă actuală, mai ales naționalistă sau conservatoare.
- Mitul valorilor pierdute – „Tradiția” este folosită ca scut împotriva modernității, indiferent dacă vorbim despre religie, familie sau pur şi simplu valori interne. Adesea, orice schimbare este prezentată ca fiind o amenințare la adresa identității sau „valorilor tradiţionale”.
De ce funcționează nostalgia ca instrument de manipulare?
Nostalgia reprezintă în primul rând un refugiu emoțional în trecut, atunci când trăieşti un prezent incert. Oamenii obosiți de crize, scandaluri politice sau instabilitate economică tind să privească trecutul cu ochi mai blânzi. Rețelele sociale accentuează acest efect, deoarece permit construirea unor „bule” în care aceste mesaje nostalgice circulă între aceeaşi utilizatori și se validează reciproc.
În plus, nostalgia este rar combătută direct. Fiind un sentiment „pozitiv”, pare benignă. Tocmai de aceea este riscant să îi cazi pradă, căci trezește emoții fără să ridice semne de întrebare.
Riscurile manipulării prin nostalgie
Cu toţii putem cădea pradă nostalgiei şi o şi facem, din când în când. Dar pericolul apare doar atunci când acest sentiment este utilizat ca instrument eficient de manipulare. Iar riscurile sunt mari în acest caz:
Blocaj mental față de schimbare, căci dacă cazi pradă acestei tactici de manipulare vei idealiza trecutul şi vei fi reticent să te adaptezi la realitatea actuală.
Manipulare ideologică, fiindcă dacă devii excesiv nostalgic te poţi transforma în unealta perfectă pentru discursurile autoritariste, anti-progresiste sau reacționare.
Confuzie identitară, căci atunci când identitatea ta e legată de un trecut fix, imuabil, rişti să nu mai înţelegi corect prezentul dinamic.
Cum să te protejezi de uzul nociv al nostalgiei
Priveşte cu ochi critic „amintirile colective” şi întreabă-te dacă acel „trecut ideal” a fost cu adevărat mai bun decât prezentul şi, mai ales, dacă a fost mai bun pentru toată lumea.
Observă cine folosește nostalgia și în ce scop: ai în faţa ta doar o poveste emoționantă sau o amintire, ori există posibilitatea să fii expus unui mesaj manipulator mascat?
Acceptă complexitatea trecutului, dar şi complexitatea prezentului. Până la urmă, trebuie să recunoşti că nu tot ce e nou e rău şi nu tot ce e vechi s-a dovedit a fi bun.
Nostalgia face bine la suflet, din când în când, dar nu uita că îţi poate și manipula mintea. Dacă e folosită pentru a modela percepții sociale, ea devine un instrument periculos. Pe social media, unde realitatea se construiește din percepții, trebuie să fim conștienți de cum ne afectează trecutul pentru a nu pierde contactul cu prezentul.
Citeşte şi: Nu, Meta…
Citeşte şi: STUDIU…
