Se spune că nu este bine să curmi viaţa unui nuc, însă cu siguranță este bine să plantezi unul. Unul dintre soiurile de nuci altoiti care se va potrivi oricărei grădini cu pomi fructiferi este nucul Franquette, un pom de talie mijlocie obținut prin altoire, foarte bun roditor încă din anul 3-4 de vegetație. Nucul Franquette, recomandat de Jardina.eu, produce nuci de talie medie, deschise la culoare şi cu gust foarte plăcut.
Miezul de nucă este un aliment optim şi complex totodată. Interiorul din coaja lemnoasă este o uzină de substanţe benefice: apă (3-5%), grăsimi (52,0-77,5%), substanţe proteice (12-25%) din grupa globulinelor (de natura celor din lapte şi ouă), săruri minerale (nuca este fructul cel mai bogat în cupru şi zinc), provitamina A, vitamine din complexul B (B1, B2, biotina, colina), vitaminele C, E, F, P. Valoarea energetică a miezului de nucă este, în medie, de 600-700 kcal la 100 g. Fructele nucului posedă o multitudine de efecte terapeutice și nu ar trebui să lipsească proviziilor din cămară. Astfel, consumul de nuci ajută la îmbunătăţirea sănătăţii prin proprietăţile sale digestive, depurative, tonice şi stimulatoare, dar şi prin cele hipoglicemiante, anti-inflamatorii, antiseptice, vermifuge, anti-sudorifere, cicatrizante şi anti-hemoragice.
Datorită senzaţiei de saţietate pe care o conferă consumul de nuci, dar şi complexului de substanțe din componență, acestea sunt indicate, cu măsură, și în curele de slăbire. O mână de nuci consumate zilnic schimbă starea de spirit, energizează şi diminuează senzaţia de oboseală. Aşa că nucile sunt mai mult decât un aliment pentru trup, sunt sâmburii unei stări bune a spiritului. Deoarece aceste fructe oleaginoase conţin puţine glucide, pot fi consumate şi de persoanele cu diabet. Totuşi, numărul mare de calorii limitează consumul de nuci la cel mult 100 g pe zi.
Nucile se păstreaza într-o încăpere aerisită, la întuneric, în strat de 15-20 cm, vânturându-se zilnic în primele două săptămâni după recoltare. Se mai pot păstra în saci de pânză, dar nu mai mult de 1-1,5 ani, pentru că miezul începe să râncezească. Cel mai bine este ca miezul de nucă să fie pus la înmuiat 5-6 ore în lapte cald sau în apă rece, înainte de a fi consumat. Bucătăria englezească recomandă nucile murate, dar în calitate de condiment la masă. Pentru murare, se aleg nucile cărora nu li s-a întărit coaja, de pe la sfârşitul lunii iunie. Acestea se înţeapă de câteva ori, apoi se scufundă în saramură pentru 2-3 săptămâni. După ce se ţin la uscat câteva zile, nucile sunt păstrate în borcane care se închid ermetic, scufundate în soluţia de murare pe bază de oţet, miere şi diverse condimente.