Sunt ani buni de când tânjesc după un smartphone cu sistem de operare cât mai stabil, iar cel mai bun exemplu la capitolul acesta sunt mai toate modelele de telefoane Apple. Spun “mai toate” pentru că modelele vechi, până-n iPhone 4, nu prea mai sunt adaptate prezentului atât de agitat pe care îl traversăm. Cu toate astea, tot cred că un iPhone 4 e mai bun decât multe alte smartphone-uri cu sistem de operare Android sau Windows. Anii au trecut, iar eu am continuat să-mi spun că o să vină o zi în care o să scot din buzunar banii pentru un super iPhone, un companion de încredere pentru drum lung. Cu toate astea, tot n-am făcut-o. De ce? Din prostie, probabil, altfel nu-mi explic. Am depăşit de mult timp etapa în care credeam că smartphone-urile produse de Apple sunt doar nişte gadget-uri de fiţe, chiar cred cu tărie că sunt mult mai mult de atât, asta prin prisma faptului că până şi logodnicul meu are un iPhone 6 (telefon de serviciu chiar). Se poate găsi inclusiv iPhone 7 la preţ atractiv, chestia fiind mai mult de cât de mult îţi doreşti acest gadget şi cât de mare e necesitatea lui în viaţa ta.
Personal, după ce GPS-ul de pe android-ul meu a dat deja câteva rateuri în tunelurile din Stockholm, momente în care am văzut ce bine se mişcă iPhone 6 pe segmentul acesta, mi-am zis că am şi eu nevoie de un gadget care să mă ajute, nu care să mă facă să mă pierd în drum spre serviciu, cu atât mai mult cu cât vorbim de o altă ţară. Însă asta cu GPS-ul e o chestie măruntă când e vorba de motivele pentru care plănuiesc să achiziţionez un iPhone SE sau un iPhone 7. Îmi place mult cum arată SE-ul, fiind mai pătrăţos şi mai masculin, însă îmi fug ochii şi după ultimul model al producătorului, n-am de ce să mint. Până mă hotărăsc exact pe care-l vreau (şi care e mai rentabil pentru bugetul meu) se cade să mărturisesc că am ajuns în acel punct în care cred cu tărie că merităm tot ceea ce e mai bun pe lumea asta. Noi, cei care ne zbatem mereu ca totul să fie bine, merităm din plin lucruri bune care să ne uşureze cât de cât existenţa. Eu merit un smartphone cu care să nu mă pierd în ţara în care m-am stabilit de mai puţin de un an, un smartphone care să nu se blocheze când am de trimis mail-uri kilometrice, un smartphone care să facă fotografii flawless…
Viaţa e scurtă, iar noi merităm tot ce-i mai bun.
Când m-am decis că vreau iPhone şi de ce? Cred că am bifat mai sus ambele răspunsuri. M-am decis de-a lungul timpului. De ce? De ce nu? “Pentru că merit” ar fi unul dintre răspunsurile perfect valide, aşa cum spune chiar sloganul brand-ului meu favorit de mascara.
