Una dintre cele mai mari probleme sociale din prezent este, cu siguranţă, stabilirea adevărului şi cunoaşterea realităţii. Odată cu diversificarea surselor media, românii au început să se informeze tot mai mult de pe social media. Astfel, ei urmăresc conturi, persoane, influenceri şi prieteni cu care rezonează. O bună parte din informaţiile la care sunt expuşi apar pe platformele de socializare, lucru care poate fi periculos. De ce? Pentru că, de multe ori, aceste informaţii nu sunt verificate. Mai mult, algoritmii platformelor de socializare sunt creaţi în aşa fel încât furnizează fiecărei persoane postări şi informaţii conforme cu opiniile acesteia, pentru a o ţine cât mai mult timp pe platformă. Astfel, societatea se polarizează şi narativa „noi vs. ei” devine tot mai răspândită.
Dar ce este narativa „noi vs. ei”?
Creierul nostru foloseşte diferite tipare pentru a procesa informaţiile. Aşadar, suntem obişnuiţi să folosim categorii atât pentru fiinţe, cât şi pentru lucruri, idei sau acţiuni: ieftin sau scump, femeie sau bărbat, tânăr sau bătrân, adevărat sau fals, pace sau război – ca să dau doar câteva exemple. Uneori, însă, acest mod de a simplifica lucrurile poate fi folosit în detrimentul nostru. De exemplu, platformele social media pot include algoritmi care, învăţând rapid că ne plac pozele cu pisici, să ne pună rapid la dispoziţie cât mai multe poze cu pisici. Până aici, nicio problemă. Dar ce te faci dacă, în loc să vorbim despre pozele cu pisici, vorbim despre migraţie, religie sau avort?
Modificarea alineatului 1 al articolului 202 din Codul Penal
Recent, Radu Mihai Ionescu și Monica Ionescu, foști deputați POT, actualmente neafiliați, au depus recent un nou proiect de lege: o modificarea alineatului 1 al articolului 202 din Codul Penal. Conform Digi24, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) şi alte instituţii arată că iniţiativa este menită să incrimineze avortul şi „amintește de Decretul 770 a dictatorului Nicolae Ceaușescu.”
La prima vedere, proiectul pare doar să extindă articolul 202 din Codul penal, care are drept focus infracţiunea de „vătămare a fătului.” Soţii Ionescu propun ca forma din prezent: „Vătămarea fătului, în timpul nașterii, care a împiedicat instalarea vieții extrauterine se pedepsește cu închisoarea de la 3 la 7 ani.” să devină „Vătămarea fătului, în perioada sarcinii sau în timpul naşterii, prin orice mijloace ori procedee, care a împiedicat instalarea vieții extrauterine, se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 7 ani.”
De asemenea, autorii proiectului de lege mai propun şi adăugarea unui nou alineat: „Dispoziţiile privind pedeapsa prevăzută la alin. (3) se aplică și atunci când vătămarea fătului, săvârşită în timpul sarcinii, a avut ca urmare moartea acestuia, dacă aceasta a survenit după împlinirea vârstei de 14 săptămâni a sarcinii.”
Chiar dacă soţii Ionescu susţin că proiectul urmăreşte doar extinderea protecţiei fătului în perioada sarcinii, alţi actori susţin că iniţiativa este menită să limiteze avortul.
Narativa „noi vs. ei” şi avortul
Atât în media clasică, cât şi în new media, modificarea alineatului 1 al articolului 202 din Codul Penal a devenit rapid parte din diferite naraţiuni de tipul „noi vs. ei”. Pe de o parte, prin comunicatul său, IICCMER arată că proiectul de lege „amintește de Decretul 770 a dictatorului Nicolae Ceaușescu și contravine valorilor fundamentale ale democrației și drepturilor fundamentale ale democrației.” De cealaltă parte, însă, unul dintre iniţiatorii proiectului se declară „absolut consternat că o inițiativă care vine în sprijinul fătului și a femeilor însărcinate este deturnată în mod grosolan și exploatată politic tocmai de cei care spun că luptă împotriva dezinformării.”
Informaţia este preluată şi pe platformele de socializare, unde ajunge o parte şi mai importantă a naraţiunilor „noi vs. ei.” Astfel, apar noi păreri şi informaţii care ar putea avea consecințe importante pentru fragmentarea opiniei publice. Practic, acestea reprezintă două tabere cu diferenţe ireconciliabile:
– tabăra pro-life, tradiționalistă, naționalistă şi/sau religioasă;
– tabăra pro-choice, liberală, occidentală şi/sau feministă.
Tabăra pro-life propagă mesaje de tipul: „în sfârşit un lucru bun!”, „aşa, de curiozitate, până când doreşti să ai dreptul la avort? până la 52 de săptămâni după naştere este ok?”, „Exista pastila de a doua zi. Nu e ca si cum orice femeie poate rămâne însărcinata imediat. Trebuie sa nimerești momentul oportun, de ovulatie, chiar și așa nu pot rămâne unele dacă fac zi și noapte… vă rog sa nu mai găsiți scuze, ca nu se fac așa ușor copiii!”, „avortul e crimă cu premeditare” sau „avortul e crimă”.
Tabăra pro-choice propagă mesaje de tipul: „bine ai venit, RSR”, „Dacă nu ne apărăm drepturile le pierdem!! Nu există să stai neimplicată la aşa ceva”, „revoltător. ce am ajuns noi femeile. după ce doctorii refuza din motive religioase etc. plus metodele de contraceptie nu sunt gratuite” sau „În cazul unui viol sau abuz sau în simplul caz în care orice metoda nu funcționează (s au născut bebelusi inclusiv cu sterilet în mana) femeia trebuie sa aibă o alta varianta. Caz închis.”
De ce polarizarea este periculoasă
Polarizarea populaţiei sau atragerea ei în naraţiuni de tipul „noi vs. ei” crește riscul ca dezbaterea reală şi rațională să dispară de pe social media, fiind rapid înlocuită de argumente cu impact emoţional şi chiar de atacuri. Ulterior, acestea pot duce la mobilizări, fie ele în stradă sau online, dar şi la o polarizare şi mai mare a publicului şi la direcţionarea unei părţi importante spre extremism.
În plus, fractura pro-life vs. pro-choice este uşor exploatabilă electoral. Dacă partidele mainstream se feresc de subiect în general, dezbaterile pot fi ocupate de partidele şi grupurile sociale extremiste. Iar asta este valabil atât pe plan intern, cât şi pe plan extern, ori cu implicaţii la nivel extren.
Tema avortului poate deveni un instrument de mobilizare pentru partide, organizaţii sau persoane publice care promovează și alte agende (anti-UE, anti-NATO, anti-minorităţi, pro-tradiţionalism). Aceştia pot folosi subiectul pentru a crea sau dezvolta un discurs mai amplu, de tipul: „ne întoarcem la tradiție, respingem influențele străine, recuperăm demnitatea națională”.
Pe social media, aceste mesaje pot părea „autentice” și „curajoase” şi pot atrage tinerii, mai ales pe platforme ca TikTok sau Telegram. Însă şi reciproca este valabilă: polarizarea poate duce la atacuri personale între cei pro-choice şi persoanele religioase, de ex., care resping avortul strict la nivel personal şi ca urmare a propriilor convingeri religioase.
Pe scurt, despre modificări
Iniţiatorii şi susţinătorii proiectului susţin că modificările propuse de ei nu sunt despre „îngrădirea drepturilor femeii”, ci despre: protejarea vieții nenăscute – fapt ce merită o dezbatere în sine, întoarcerea la valorile tradiționale şi rezistență la influențele occidentale progresiste.
Această viziune demonstrează însă o polarizare structurală la nivel politic şi social, dar şi o predilecţie crescută, atât în viaţa reală, dar mai ales pe social media, către susţinerea unor narative de tipul „noi vs. ei”. În fond, majoritatea discuţiilor referitoare la sănătatea reproductivă devin adesea bătălii identitare („tradiție vs. modernitate”), iar într-un context geopolitic amplu şi tensionat (război în Ucraina, interferențe informaționale rusești), tabăra pro-„valori tradiționale” poate deveni un teren fertil pentru radicalizare și promovarea liderilor extremiști.
Citeşte şi: Nostalgia…
Citeşte şi: Emoţia…
