Lupul de pe Wall Street

de   0 comentarii

Lupul de pe Wall Street (The Wolf of Wall Street) nu e un film simpatic. Nu e cel mai bun film al lui Martin Scorsese. Nici măcar nu încearcă să fie. În cel mai bun caz, Lupul de pe Wall Street e cel mai bun film al lui DiCaprio, sau, în orice caz, unul dintre filmele în care actorul reuşeşte să-şi dovedească valoarea. Ironic e că nici personajul lui DiCaprio, Jordan Belfort, nu e simpatic. Şi nici nu încearcă să fie. Tocmai pentru că este bazată pe un caz real, povestea lui Belfort nu aminteşte de-a lui Robin Hood. Contrar faptului că e bazată pe un caz real, povestea lui Belfort seamănă cu lui Scarlett O’Hara.

Jordan Belfort e varianta masculină modernă a lui Scarett, un O’Hara al anilor ’90 care visează la cantităţi infinite de droguri, ţâţe şi adrenalină. Un O’Hara care prizează cocaină de pe posteriorul unei curve dichisite. Plantaţia devine companie, sclavii devin angajaţi, soţiile sunt doar nişte accesorii dificil de asortat şi O’Hara nu-şi pierde timpul încercând să înveţe ceva de la ele, asta dacă ar avea ce să înveţe. Constant rămâne doar banul, fiindcă ăsta e scopul suprem. Morala? E rău să fii sărac, dar nici să fii bogat nu-i tocmai uşor. Cum multe femei admiră oportunismul lui Scarett , probabil că Jordan Belfort e simpatic mai ales publicului masculin. Poate că există undeva în fibra masculină dorinţa de a juca darts cu pitici, tot aşa cum există in cea feminină dorinţa de-a avea un inel de logodna cu o piatră atât de mare încât purtarea lui să fie imposibilă. Sigur există în noi toţi dorinţa de a avea suficienţi bani încât să trimitem la dracu’ tot restul lumii.

În rest, filmul e prea lung pentru a te putea bucura de secventele erotice de inspiraţie porno a la anii ’90, prea ostentativ ca discursurile lui Jordan Belfort să nu pară plictisitoare, prea lipsit de context pentru a putea judeca acţiunile lui Belfort şi impactul lor asupra celor fraudaţi, prea vulgar în prezentarea bogăţiei pentru a întelege personajele şi puţin plictisitor. Rămâne, în schimb, un film de vizionat pentru oamenii de vânzări de pretutindeni, pentru scena cu pixul, pentru oportuniştii de ambele sexe, pentru scenariu, şi pentru toţi cei care şi-au dorit să guste ridicolul bogăţiei.

Trailer:

Scena cu pixul:

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *